|
S.C. Complexul Energetic Rovinari S.A., constient de rolul si locul sau in spatiul energeticii romanesti, de faptul ca orice politica de dezvoltare care nu este ancorata intr-un context ecologic este sortita escului, face eforturi permanente si sustinute pentru reducerea impactului activitatii sale asupra mediului inconjurator. Datorita complexitatii constructiilor, instalatiilor si proceselor tehnologice, a materiilor prime si deseurilor rezultate, a suprafetelor ocupate de depozitele de zgura si cenusa, centrala are un impact negativ asupra factorilor de mediu (apa, aer, sol, peisaj) dar are un impact pozitiv din punct de vedere socio – economic. La nivelul Uniunii Europene, protectia mediului reprezinta un domeniu de interes major, acquis – ul comunitar fiind intr-o continua dinamica de schimbare si dezvoltare vizand :  integrarea obiectivelor de mediu in politicile sectoarelor economiei;  actiuni la nivel local si regional pentru promovarea dezvoltarii durabile;  promovarea tehnicilor si instrumentelor cu caracter preventiv si de precautie. Completarea cadrului legislativ cu acte normative referitoare la protectia mediului, a impus o reconsiderare a modului de abordare a activitatii unitatii noastre.
Politica de baza S.C. Complexul Energetic Rovinari S.A. are in vedere producerea si furnizarea energiei electrice si termice in conditii de eficienta ridicata si cu impact cat mai redus asupra mediului. Strategia de mediu pentru punerea in aplicare a acestei politici face parte integranta din strategia generala de dezvoltare a complexului si urmareste reducerea impactului negativ al instalatiilor energetice asupra mediului in conditiile unor costuri cat mai reduse si cu respectarea reglementarilor nationale si internationale in domeniu. Odata cu finalizarea, in decembrie 2004, a negocierilor cu Uniunea Europeana privind Capitolul 22 – Protectia Mediului Inconjurator, Romania se angaja sa implementeze acquis – ul comunitar in domeniul protectiei mediului pana la data aderarii, 1 ianuarie 2007. Pentru sectorul energetic au fost solicitate perioade de tranzitie pentru urmatoarele acte comunitare: Controlul poluarii industriale si managementul riscului:  Directiva Consiliului nr. 96/61/EC privind prevenirea si controlul inegrat al poluarii (IPPC), transpusa in legislatia nationala prin OUG nr. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii;  Directiva 2001/80/EC privind limitarea emisiilor anumitor poluanti in aer proveniti din instalatiile mari de ardere (IMA) a caror putere nominala este egala sau mai mare de 50 MWt, transpusa in legislatia nationala prin HG nr. 541/2003 (completata si modificata de HG nr. 322/2005) privind stabilirea unor masuri pentru limitarea emisiilor de aer a anumitor poluanti proveniti din instalatiile mari de ardere. Managementul deseurilor Directiva 99/31/EC privind depozitarea deseurilor transpusa in legislatia nationala prin HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor.In vederea respectarii angajamentelor asumate, in conformitate cu Capitolul 22 – Protectia Mediului Inconjurator din Tratatul de aderare a Romaniei si avand in vedere importanta continuarii actiunilor referitoare la reducerea impactului negativ asupra mediului inconjurator, S.C. Complexul Energetic Rovinari S.A. – Termocentrala Rovinari si-a propus urmatoarele directii de actiune:
A. Planul de Implementare al Directivei 2001/80/EC privind limitarea emisiilor anumitor poluanti in aer proveniti din instalatiile mari de ardere (IMA) Respectarea angajamentelor asumate prin Planul de Implementare al Directivei 2001/80/EC si reducerea emisiilor in aer prin: Modernizarea instalatiilor de desprafuire electrica aferente blocurilor energetice nr. 3 – 6 pentru aducerea concentratiilor de pulberi in gazele de ardere evacuate la valori de 50 mg/Nmc;
Realizarea instalatiilor de desulfurare a gazelor de ardere la toate blocurile energetice pentru reducerea concentratiei de SO2 la 400 mg/Nmc;
Montarea arzatoarelor cu NOx redus;
Monitorizarea continua a emisiilor de noxe;
Montarea amortizoarelor de zgomot.B. Planul de Implementare pentru Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deseurilor. Respectarea angajamentelor asumate conform prevederilor Directivei 1999/31/CE privind depozitarea deseurilor prin: Sistarea depozitarii zgurii si cenusii sub forma de hidroamestec in depozitul Cicani – Beterega pana la 01.01.2009. Dupa aceasta data compartimentele depozitului vor fi retrase esalonat din exploatare, se va realiza cultivarea si fertilizarea lor, se va monitoriza evolutia factorilor agrochimici, agrofizici, hidrici si ai calitatii produselor in vederea redarii in circuitul agricol sau silvic;
Realizarea unui nou depozit de zgura si cenusa – Depozitul Garla, care va asigura spatiul de depozitare a zgurii si cenusii pe o perioada de cca. 15 ani. Noul depozit de zgura si cenusa se va realiza in conformitate cu cerintele comunitare si va avea ca tehnologie de transport si depunere metoda fluidului dens autointaritor.C. Planul de Implementare pentru Directiva 1996/61/CE privind prevenirea si controlul integrat al poluarii. Respectarea angajamentelor asumate conform prevederilor Directivei 1996/61/CE prin : Obtinerea autorizatiei integrate de mediu nr. 12/19.07.2006;
Promovarea actiunilor de prevenire si control integrat al poluarii / factori de mediuAPA Contorizarea apei brute prelevate/evacuate din/in raul Jiu pentru o mai buna gestionare a consumului de apa;
Contorizarea apelor uzate evacuate si monitorizarea calitatii acestora in vederea imbunatatirii procesului de supraveghere a calitatii apelor uzate evacuate;
Modernizarea instalatiilor de neutralizare a apelor provenite din procesele chimice;
Reabilitarea sistemului de canalizare a apei in vederea reducerii poluarii apelor de suprafata;
Reabilitarea instalatiilor de racire a apei in vederea reducerii poluarii termice a apelor de suprafata;
Reabilitarea instalatiilor de tratare chimica a apei in vederea reducerii consumului de reactivi.AER Perfectionarea proceselor de control si reglare a arderii;
Cresterea performantelor instalatiilor de desprafuire a gazelor de ardere;
Achizitionarea si utilizarea pacurii cu continut redus de sulf (< 1%);
Reducerea consumului de pacura prin utilizarea acesteia doar pentru stabilizarea flacarii in perioadele de pornire a blocurilor energetice;
Imbunatatirea procesului de supraveghere a emisiilor poluante prin montarea de aparatura de supraveghere continua a concentratiilor de pulberi din gazele de ardere ceea ce adus la limitarea timpului de functionare a instalatiilor de desprafuire in conditii de ,,avarie” prin interventia prompta a personalului de exploatare;
Casarea instalatiilor cu uzura fizica si morala avansata;
Montarea atenuatoarelor de zgomot;
Cresterea eficientei energetice, reducerea consumurilor specifice in vederea promovarii reducerii emisiilor de CO2 si respectarea prevederilor Directivei nr. 87/2003 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera.SOL  Crearea spatiilor de depozitare in siguranta a reziduurilor rezultate in urma arderii carbunelui;  Redarea in circuitul agricol a suprafetelor de teren ocupae de depozitul de zgura si cenusa epuizat – Balta Unchiasului;  Rotirea debitarilor si umezirea permanenta a suprafetei depozitelor in vederea prevenirii si limitarii spulberarilor de zgura si cenusa;  Inlocuirea permanenta a tronsoanelor uzate la conductele de transport zgura si cenusa in vederea prevenirii deversarilor accidentale de hidroamestec pe sol;  O mai buna gestionare a deseurilor reciclabile. EMC ROVINARI – problematica protectiei mediului
Suprafata afectata de exploatarea miniera , conform perimetrului de licenta, este:  Cariera Rovinari - 1.444,38 ha  Cariera Tismana - 1.557,9 ha  Cariera Pinoasa - 1.499,9 ha Activitatea de exploatare a lignitului in carierele E.M.C. Rovinari a inceput in urma cu peste 55 de ani, perioada in care au fost deterioarate terenuri agricole, silvice precum si asezari omenesti. In aceste conditii se poate spune ca:  Geomorfologic, suprafetele au fost afectate in mod diferit, in functie de specificul tehnologiilor miniere, carierele dezvoltandu-se in zonele de lunca cat si in cele colinare, atat excavatiile cat si depunerile de halda, modificand astfel relieful fata de situatia naturala;  Amplasamentele obiectivelor miniere au creat mari perturbatii sub aspect hidrogeologic, cursurile de apa care brazdau perimetrele viitoarelor cariere au fost deviate, cu influente directe (asupra apelor freatice al caror nivel s-a modificat) cat si indirecte asupra mediului ambiant;  Lucrarile de asecare ce se impun a fi executate in cariere pentru crearea conditiilor normale de desfasurare a activitatii au un efect negativ asupra localitatilor limitrofe;  Defrisarea padurilor si livezilor de pomi fructiferi intalnite in perimetrul viitoarelor cariere a condus la disparitia faunei si florei asociate;  Deversarea in cursurile naturale de apa (paraie si rauri) a apelor rezultate din sistemele de asecare si a celor uzate constituie tot atatea surse de poluare;  Solul vegetal a disparut prin excavare – fie a fost excavat separat si depozitat fie a fost excavat odata cu sterilul cu care s-a amestecat inseparabil astfle ca, in haldele de steril, apare un amestec eterogen care se accentueaza si mai mult cu ocazia amenajarilor acestora in circuitul agricol si silvic;  In aceste conditii, pe haldele de steril, o perioada de 3 – 5 ani nu se instaleaza nici o forma de viata vegetala, perioada dupa care incep sa apara o serie de specii mezoxerofile ierboase, mai putin pretentioase la conditiile de viata oferite;  Dupa anul 1997, cand extractia lignitului a initiat programul de restructurare, a aparut si impactul social oglindit in reducerile de personal care a fost trecut in somaj, zonele miniere neoferind alternative viabile pentru excedentul de forta de munca astfel creat. Reabilitarea ecologica a terenurilor
In proiectarea lucrarilor de reabilitare ecologica si teritoriala a zonelor afectate se tine seama de o serie de exigente reale si verificate:  Ale populatiei care traieste efectiv in teritoriu;  Ale teritoriului, privit ca subiect capabil sa-si exprime atractiile si repulsiile fata de utilizarea sa;  Ale traditiilor, privite ca raport verificat intre cultura locala si teritoriu. Finantarea acestor lucrari de reabilitare ecologica s-a realizat numai din surse proprii. Va punem la dispozitie anexa VII din Tratatul de Aderare al tarii noastre la Uniunea Europeana din aprilie 2005 privitoare la protectia mediului. |